Era 11 iulie, duminică.
Am pornit la drum cu băiețelul și un prieten la Remetea de dragul ciclismului, și pentru petrece timpul împreună cu băiatul. La jumătate de drum între Lăzarea și Ditrău am simțit, că ceva nu este în regulă cu roata din spate. Repede am dat seama, ca e vorba de o pană. Prietenul nu a observat, ca am rămas în urmă. L-am anunțat telefonic, deja aveam în minte mersul pe jos, și împinsul ciclofotoliului pe o distanță de mai mult de 8 km, cănd am observat, că prietenul se întoarce foarte hotărât, ca unul care cunoaște soluția. Și într-adevăr, avea un set de plasturi si tub de lipici plus pompă. Am reușit să depsitez gaura pe cameră foarte repede, fără să scot roata din furcă. Am executat reparația aferentă. Băiatul s-a comportat extraordinar de bine. Aveam și norocul, să fie vremea bună, eu nu am panicat. Cu o întârziere de circa 35 de minuta am sosit și noi la Remetea.
Am petrecut o minunată dupăamiază de duminică, după care am ajuns cu bine acasă.
Luni am decis să schimb cauciucul, care după trei ani, și 7000 de km a ajuns bun de aruncat.
Intră sau înregistrează pentru a lăsa comentarii